În România, am putea spune că studiul astronomiei este în situația unei conjecturi și reprezintă un paradox. Să justificăm fiecare dintre situații:

• astronomia este o problemă formulată la care nu se poate stabili dacă admite sau nu soluție, dacă reprezintă o realitate sau o relativitate, dacă este în expansiune sau în contracție, în ciuda faptului că înțelegerea universului este cheia multor răspunsuri fundamentale;

• paradoxul constă că până acum 24 de ani, astronomia era disciplină pe care elevii de liceu o studiau și existau profesori care erau abilitați să o predea, dar nu exista un cadru competițional pentru elevi, care să-i motiveze în a performa în acest domeniu, pe când în prezent există cadrul competițional, inclusiv la nivel internațional, există rezultate care să ateste performanța elevilor români, inclusiv la nivel internațional, dar nu există loc în curriculum pentru această disciplină.

 

Faptul că, fără cadrul curricular similar altor discipline la care elevii români obțin performanțe similare cu cele de la astronomie și astrofizică, la ediția din 2023, echipa României a obținut cel mai bun rezultat, implicând și cele mai bune rezultate individuale, are un răspuns deloc complicat: 

• profesionalism, dedicație, asumare și un voluntariat considerabil din partea unui grup de cadre didactice – profesori de matematică și fizică – încrezători și promotori ai acestui domeniu, care asigură contextele de pregătire a elevilor, precum și apostolat, atrăgând elevi spre studiul acestei discipline;

• interes și perseverență din partea elevilor de diferite vârste, care – în siajul unor profesori dedicați – se apropie, aprofundează și performează în acest domeniu;

• deschidere și suport din partea părinților, care încurajează proprii copii să iasă din tipare, să-și dezvolte pasiuni și să le transforme în învățare, de ce nu și spre o carieră în astronomie și astrofizică;

• implicare a:

Mediului universitar, prin cadre didactice, studenți, masteranzi și doctoranzi, cum ar fi: 

- Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava;

- Universitatea București, Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Fizică, București;

- Universitatea Al. I. Cuza Iași;

- Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Fizică, Cluj-Napoca;

- Universitatea de Vest din Timișoara;

- Academia Navală Mircea cel Bătrân Constanța;

- Institutul Astronomic al Academiei Române, Observatorul din Cluj-Napoca și București;

Societăților științifice: 

- Societatea Științifică CYGNUS;

- Societatea de Științe Matematice din România;

- Comitetul Național Român de Astronomie;

Organizațiilor non-guvernamentale:  

- Asociația Astronomică Urania;

- Asociația Ucenicul Astronom; 

precum și a comunităților locale, pe diverse paliere, pentru a asigura suport educațional, organizatoric și deseori sprijin financiar pentru activități în domeniu. 

 

Ca reprezentanți al acestui domeniu, ne-am dori ca la întrebarea unui elev, de tipul „Cum pot să ajung să devin olimpic internaţional la Astronomie!?”, răspunsul „Roagă-ți profesorul de fizică şi/sau matematică să te învețe! Dacă nu știe cum, atunci să ne scrie un mail să îl ajutăm” să nu rămână singurul pe care să-l putem oferi.

Pe lângă conjectură și paradox, avem și o certitudine: elevii care participă an de an, în număr care este în creștere, la olimpiadele naționale de astronomie și astrofizică, mai apoi la cele internaționale, obținând rezultate remarcabile, precum foști olimpici la astronomie  și astrofizică care fie studiază astronomia la universități de prestigiu în lume sau care, deja, urmează calea consacrat academică a cercetării sau profesii în domeniu.

Implicând toate categoriile enumerate anterior, pentru dezvoltarea educației  în astronomie din  România avem trei paliere de acțiune: 

• promovarea și motivarea elevilor spre studiul științelor, în general, și astronomiei, în special, prin activități specifice și implicarea în programe europene – European Space Agency și internaționale – National Aeronautics and Space Administration, International Astronomy Union, (prin birourile pentru educație, dezvoltare și promovare);

• asigurarea cadrului de învățare, prin dezvoltarea de resurse educaționale și materiale suport, atât pentru cei care privesc astronomia ca pe un hobby, cât și pentru cei care sunt atrași de un studiu aprofundat, în acest sens fiind în atenția tuturor și susținerea profesorilor care îi învață pe elevi, existând deja oportunități de participare la cursuri pentru cadrele didactice;

• susținerea excelenței în astronomie, reușind începând cu anul școlar 2023-2024 să deschidem Centrul Pilot pentru Excelența în Astronomie și Astrofizică, la Suceava, dar care se adresează oricărui elev, indiferent din ce zonă a țării face parte, și unde mentori sunt inclusiv foști olimpici care doresc să dea înapoi României ceea ce școala românească le-a oferit acestora.